Guyton & Hall. Tratat de Fiziologie a Omului

Prima editie a Tratatului de Fiziologie a Omului a fost scrisa de Arthur C. Guyton cu aproape 60 de ani in urma. Spre deosebire de majoritatea tratatelor medicale, care au de obicei peste 20 de autori, primele opt editii ale Tratatului de Fiziologie a Omului au fost scrise integral de Dr. Guyton, iar timp de aproape 40 de ani fiecare editie noua a fost publicata fara a exista intarzieri. Unul dintre principalele motive ale succesului fara precedent al cartii a fost capacitatea extraordinara a autorului de a explica principii complexe de fiziologie intr-un limbaj usor de inteles de catre studenti. Autorul a urmarit instruirea in domeniul fiziologiei a studentilor si nu impresionarea colegilor de specialitate. Am avut privilegiul de a lucra impreuna cu Dr. Guyton timp de aproape 30 de ani si totodata onoarea de a contribui la redactarea editiilor a 9-a si a 10-a. Dupa disparitia tragica a Dr. Guyton intr-un accident de automobil in anul 2003, mi-am asumat responsabilitatea de a continua si completa editiile urmatoare. In aceasta editie a Tratatului de Fiziologie a Omului scopul este acelasi ca si la editiile anterioare - de a explica, intr-un limbaj usor de inteles de catre studenti, modul in care diferitele celule, tesuturi si organe ale corpului uman functioneaza impreuna pentru a mentine viabilitatea organismului. Sarcina a fost dificila si totodata captivanta datorita faptului ca acumularea rapida a cunostintelor de fiziologie continua sa explice tot mai multe mistere ale functionarii organismului uman. Au fost puse la punct numeroase tehnici noi de studiu al fiziologiei moleculare si celulare. Progresele facute in domeniul fiziologiei moleculare si celulare au facut posibila explicarea multor principii de fiziologie utilizand terminologia caracteristica biologiei moleculare si fizicii moleculare, astfel incat ele nu mai reprezinta o simpla enumerare de fenomene biologice separate si neclare. Tratatul de Fiziologie a Omului nu se doreste a fi un compendiu al celor mai recente progrese in fiziologie. Este o carte care a fost scrisa astfel incat sa continue traditia de a se adresa studentilor. Volumul se concentreaza pe principiile de baza ale fiziologiei, necesare pentru o cariera in profesiunile medicale - in medicina, stomatologie si asistenta medicala - dar si pentru studii postuniversitare in biologie si stiinte medicale. Tratatul este de asemenea util medicilor si tuturor celor ce lucreaza in domeniul sanitar care doresc sa isi Prefata reactualizeze principiile fundamentale necesare intelegerii fiziopatologiei bolilor. In aceasta editie am incercat sa pastrez aceeasi organizare unificata a textului care a fost apreciata de studenti in trecut si sa ma asigur ca tratatul este suficient de cuprinzator incat studentii sa doreasca a-l utiliza ulterior ca baza pentru carierele lor profesionale. Speranta mea este ca acest tratat sa ilustreze maretia organismului uman si a numeroaselor functii ale acestuia si sa-i stimuleze pe studenti sa continue studiul fiziologiei pe parcursul vietii lor profesionale. Fiziologia realizeaza legatura intre stiintele fundamentale si medicina. Frumusetea incontestabila a acestei stiinte consta in faptul ca integreaza functiile separate ale tuturor celulelor, tesuturilor si organelor in ansamblul unitar care este organismul uman. Corpul uman reprezinta mult mai mult decat suma partilor sale componente, iar la baza vietii se afla aceasta functionare integrata si nu doar actiunile individuale ale diferitelor parti ale corpului. Se poate naste o intrebare importanta: “Cum se realizeaza coordonarea organelor si a sistemelor separate, astfel incat intregul organism poate functiona in mod normal?”. Din fericire, organismele noastre dispun de o retea vasta de sisteme de control prin feedback ce contribuie la dobandirea starii de echilibru in absenta careia viata nu ar fi posibila. Aceasta forma de control deosebit de elaborat este denumita de fiziologi homeostazie. In caz de boala, echilibrele functionale sunt puternic modificate si homeostazia este afectata. Iar cand fie si numai un singur parametru atinge o valoare critica, viabilitatea intregului organism nu mai poate fi mentinuta. Asadar, unul dintre scopurile acestui tratat este de a pune accentul pe eficacitatea mecanismelor homeostatice ale organismului, precum si de a prezenta modificarile acestora in diferitele stari patologice. Un alt obiectiv a fost acela de a fi cat mai exact in prezentarea ideilor. Am tinut cont de sugestiile si criticile oferite de numerosi fiziologi, studenti si clinicieni din intreaga lume si am cautat sa le ofer cititorilor informatii exacte si un text echilibrat. Cu toate acestea, din cauza probabilitatii crescute de aparitie a erorilor atunci cand se lucreaza cu un volum atat de mare de informatie, ii rog pe toti cititorii sa imi comunice orice greseala sau inadvertenta pe care o descopera. Fiziologii inteleg importanta feedback-ului pentru Prefata viii in practic toate activitatile si studiile lor medicale. Textul scris cu litere mici si marcat fond cu albastru deschis este de mai multe tipuri: (1) informatii anatomice, chimice si de alt tip necesare pentru intelegerea capitolului respectiv, insa pe care studentii le vor aprofunda in detaliu la alte discipline; (2) informatii de fiziologie cu importanta speciala pentru anumite domenii ale medicinei clinice; si (3) informatii ce vor fi utile acelor studenti care vor dori sa studieze in profunzime un anumit mecanism fiziologic. Doresc sa le multumesc tuturor celor care au contribuit la pregatirea acestui tratat, cum sunt colegii mei din Departamentul de Fiziologie si Biofizica de la Centrul Medical al Universitatii din Mississippi, care au oferit sugestii excelente. Informatii despre membrii facultatii noastre si o scurta descriere a activitatii de cercetare si educationale a departamentului pot fi gasite accesand http:/physiology. umc. edu/. Le sunt de asemenea recunoscator lui Stephanie Lucas pentru serviciile excelente de secretariat si lui James Perkins pentru ilustratiile de exceptie. Michael Schenk si Walter (Kyle) Cunningham au contribuit de asemenea la multe dintre ilustratii. Le multumesc si lui Elyse O’Grady, Rebecca Gruliow, Carrie Stetz si intregii echipe Elsevier pentru excelenta de care au dat dovada in plan editorial si redactional. In final, ii sunt profund indatorat lui Arthur Guyton pentru marea onoare de a putea contribui la Tratatul de Fiziologie a Omului in ultimii 25 de ani, pentru cariera extraordinara pe care m-a ajutat sa o am in domeniul fiziologiei, pentru prietenia sa, si pentru inspiratia pe care le-a oferit-o tuturor celor care l-au cunoscut. John E. Hall functionarea adecvata a organismului uman; feedback-ul este de asemenea important pentru cresterea continua a calitatii unui tratat de fiziologie. Le multumesc tuturor celor care au contribuit deja in acest sens. Trebuie explicate pe scurt cateva particularitati ale editiei a 13-a. Desi numeroase capitole au fost revizuite pentru a include principii noi de fiziologie, lungimea textului a fost monitorizata indeaproape pentru a limita dimensiunile cartii, astfel incat aceasta sa poate fi utilizata usor in cadrul cursurilor de fiziologie pentru studentii la medicina si pentru specialistii din domeniul sanitar. Multe dintre figuri au fost redesenate si sunt acum in policromie. Referintele au fost alese tinand cont in primul rand de prezentarea principiilor de fiziologie, de calitatea propriilor referinte si de accesibilitate. Majoritatea referintelor selectate provin din reviste stiintifice publicate recent si pot fi accesate gratuit pe site-ul PubMed la adresa http://www. ncbi. nlm. nih. gov/pubmed/. Utilizarea acestor referinte, precum si a trimiterilor pe care le contin, ii va oferi studentului informatii despre aproape toate aspectele fiziologiei medicale. In incercarea de a fi cat mai concis, a fost necesar, din pacate, ca prezentarea multor principii de fiziologie sa o fac mai simplificata si mai dogmatica decat mi-as fi dorit. Cu toate acestea, referintele bibliografice pot fi utilizate pentru a descoperi mai multe despre intrebarile fara raspuns si controversele care raman in intelegerea functiilor complexe ale organismului uman in conditii de sanatate si de boala. O alta caracteristica a materialului este reprezentata de scrierea informatiilor cu litere de dimensiuni diferite. Tot ce este scris cu litere mai mari reprezinta informatii fundamentale de fiziologie, de care studentii vor avea nevoie in practic toate activitatile si studiile lor medicale. Textul scris cu litere mici si marcat fond cu albastru deschis este de mai multe tipuri: (1) informatii anatomice, chimice si de alt tip necesare pentru intelegerea capitolului respectiv, insa pe care studentii le vor aprofunda in detaliu la alte discipline; (2) informatii de fiziologie cu importanta speciala pentru anumite domenii ale medicinei clinice; si (3) informatii ce vor fi utile acelor studenti care vor dori sa studieze in profunzime un anumit mecanism fiziologic. Doresc sa le multumesc tuturor celor care au contribuit la pregatirea acestui tratat, cum sunt colegii mei din Departamentul de Fiziologie si Biofizica de la Centrul Medical al Universitatii din Mississippi, care au oferit sugestii excelente. Informatii despre membrii facultatii noastre si o scurta descriere a activitatii de cercetare si educationale a departamentului pot fi gasite accesand http:/physiology. umc. edu/. Le sunt de asemenea recunoscator lui Stephanie Lucas pentru serviciile excelente de secretariat si lui James Perkins pentru ilustratiile de exceptie. Michael Schenk si Walter (Kyle) Cunningham au contribuit de asemenea la multe dintre ilustratii. Le multumesc si lui Elyse O’Grady, Rebecca Gruliow, Carrie Stetz si intregii echipe Elsevier pentru excelenta de care au dat dovada in plan editorial si redactional. In final, ii sunt profund indatorat lui Arthur Guyton pentru marea onoare de a putea contribui la Tratatul de Fiziologie a Omului in ultimii 25 de ani, pentru cariera extraordinara pe care m-a ajutat sa o am in domeniul fiziologiei, pentru prietenia sa, si pentru inspiratia pe care le-a oferit-o tuturor celor care l-au cunoscut.
John E. Hall
 
Cuprins
PARTEA I Introducere in fiziologie: celula si fiziologie generala CAPITOLUL 1 Organizarea functionala a organismului uman si controlul mediului intern 3 Celulele reprezinta unitatile elementare ale organismului 3 Lichidul extracelular - mediul intern al organismului 3 Homeostazia - mentinerea relativ constanta a mediului intern 4 Sistemele de control ale organismului 6 Rezumat - automatismul organismului 10 CAPITOLUL 2 Celula si functiile sale 11 Organizarea celulei 11 Structura fizica a celulei 12 Compararea celulei animale cu formele de viata precelulare 18 Sistemele functionale ale celulei 19 Motilitatea celulara 24 CAPITOLUL 3 Controlul genetic al sintezei proteinelor, al functiilor si reproducerii celulelor 27 Genele din interiorul nucleului controleaza sinteza proteinelor 27 Codul ADN din nucleu este transcris in codul ARN din citoplasma - procesul de transcriptie 30 Sinteza altor substante in celula 35 Controlul expresiei genice si al activitatilor biochimice din celule 35 Rolul ADN-ului in controlul reproducerii celulare 37 Diferentierea celulelor 41 Apoptoza - moartea celulara programata 41 Cancerul 41 PARTEA II Fiziologia membranei si a unitatii neuromusculare CAPITOLUL 4 Transportul substantelor prin membrana celulara 47 Membrana celulara este alcatuita dintr-un bistrat lipidic si din proteine membranare de transport 47 Difuziunea 47 Transportul activ al substantelor prin membrane 54 CAPITOLUL 5 Potentiale de membrana si potentiale de actiune 61 Mecanismele fizice ale potentialelor de membrana 61 Masurarea potentialului de membrana 62 Potentialul membranar de repaus al neuronilor 63 Potentialul de actiune la nivelul fibrelor nervoase 65 Propagarea potentialului de actiune 69 Restabilirea gradientelor ionice pentru sodiu si potasiu dupa stingerea potentialului de actiune - importanta metabolismului energetic 69 Faza de platou prezenta in cazul unor potentiale de actiune 70 Ritmicitatea unor tesuturi excitabile - descarcarea repetitiva 70 Caracteristici speciale ale transmiterii semnalului prin nervi 71 CAPITOLUL 6 Contractia muschiului scheletic 75 Anatomia si fiziologia muschiului scheletic 75 Mecanismul general al contractiei musculare 77 Mecanismul molecular al contractiei musculare 78 Aspectele energetice ale contractiei musculare 82 Caracteristicile contractiei musculare in ansamblu 83 Cuprins x CAPITOLUL 7 Stimularea muschiului scheletic: transmiterea neuromusculara si cuplarea excitatiei cu contractia 89 Transmiterea impulsurilor de la nivelul terminatiilor nervoase la muschii scheletici - jonctiunea neuromusculara 89 Potentialul de actiune la nivelul fibrei musculare 93 Cuplarea excitatiei cu contractia 93 CAPITOLUL 8 Excitatia si contractia muschiului neted 97 Contractia muschiului neted 97 Reglarea contractiei de catre ionii de calciu 99 Controlul nervos si hormonal al contractiei muschiului neted 102 PARTEA III Inima CAPITOLUL 9 Muschiul cardiac. Functia de pompa a inimii si functia valvelor cardiace 109 Fiziologia muschiului cardiac 109 Ciclul cardiac 113 Reglarea functiei de pompa a inimii 119 CAPITOLUL 10 Excitatia ritmica a inimii 123 Sistemul specializat excito-conductor al inimii 123 Controlul excitatiei si al conducerii intracardiace 126 CAPITOLUL 11 Electrocardiograma normala 131 Caracteristicile electrocardiogramei normale 131 Fluxul curentului de-a lungul cordului in timpul ciclului cardiac 133 Derivatiile electrocardiografice 134 Metode de inregistrare a electrocardiogramei 137 CAPITOLUL 12 Interpretarea electrocardiografica a afectiunilor muschiului cardiac si a anomaliilor fluxului sangvin coronar: analiza vectoriala 139 Principiile analizei vectoriale a electrocardiogramei 139 Analiza vectoriala a electrocardiogramei normale 141 Axa electrica medie a complexului ventricular QRS si semnificatia acesteia 144 Afectiuni care conduc la voltaje anormale ale complexului QRS 147 Cresterea duratei complexelor QRS si aspecte bizare ale acestora 148 Curentul de leziune 148 Anomalii ale undei T 152 CAPITOLUL 13 Aritmiile cardiace si interpretarea electrocardiografica a acestora 155 Tulburari de ritm sinusal 155 Tulburari de ritm generate de blocarea impulsurilor cardiace de-a lungul cailor de conducere intracardiace 156 Contractiile premature 158 Tahicardia paroxistica 160 Fibrilatia ventriculara 161 Fibrilatia atriala 164 Flutterul atrial 165 Stopul cardiac 165 PARTEA IV Circulatia sangelui CAPITOLUL 14 Consideratii generale asupra circulatiei sangelui; presiunea, fluxul si rezistenta ca notiuni de biofizica 169 Caracteristicile fizice ale circulatiei 169 Principii de baza ale functiei circulatorii 170 Interrelatiile dintre presiune, flux si rezistenta 171 CAPITOLUL 15 Distensibilitatea vasculara si functiile sistemelor arterial si venos 179 Distensibilitatea vasculara 179 Pulsatiile presiunii arteriale 180 Venele si functiile acestora 184 CAPITOLUL 16 Microcirculatia si sistemul limfatic: schimbul lichidian la nivel capilar, lichidul interstitial si fluxul limfatic 189 Structura microcirculatiei si a sistemului capilar 189 Fluxul sangvin prin capilare - vasomotricitatea 190 Schimbul de apa, substante nutritive si alte molecule intre sange si lichidul interstitial 191 Interstitiul si lichidul interstitial 192 Filtrarea lichidiana prin capilare este conditionata de presiunile hidrostatica si coloid-osmotica, precum si de coeficientul de filtrare capilara 193 Sistemul limfatic 198 Cuprins xi CAPITOLUL 17 Controlul local si umoral al fluxului sangvin tisular 203 Controlul local al fluxului sangvin ca raspuns la nevoile tesuturilor 203 Mecanismele de control al fluxului sangvin 203 Controlul umoral al circulatiei 212 CAPITOLUL 18 Rolul sistemului nervos in reglarea circulatiei si controlul rapid al presiunii arteriale 215 Reglarea pe cale nervoasa a circulatiei 215 Caracteristici speciale ale controlului nervos al presiunii arteriale 224 CAPITOLUL 19 Rolul rinichilor in reglarea pe termen lung a presiunii arteriale si in hipertensiune: sistemul integrat pentru controlul presiunii 227 Sistemul reno-vascular pentru reglarea presiunii arteriale 227 Sistemul renina-angiotensina: rolul sau in reglarea presiunii arteriale 234 Rezumatul sistemului integrat complex pentru reglarea presiunii arteriale 241 CAPITOLUL 20 Debitul cardiac, intoarcerea venoasa si reglarea acestora 245 Valorile normale ale debitului cardiac in repaus si in perioadele de activitate 245 Reglarea debitului cardiac de catre intoarcerea venoasa - rolul mecanismului Frank-Starling 245 Cresteri si scaderi patologice ale debitului cardiac 248 Metode pentru masurarea debitului cardiac 256 CAPITOLUL 21 Fluxul sangvin muscular si debitul cardiac in timpul activitatii fizice; circulatia coronariana si boala cardiaca ischemica 259 Reglarea fluxului sangvin de la nivelul muschilor scheletici in repaus si in timpul activitatii fizice 259 Circulatia coronariana 262 CAPITOLUL 22 Insuficienta cardiaca 271 Dinamica modificarilor circulatorii in insuficienta cardiaca 271 Insuficienta cardiaca unilaterala stanga 275 Insuficienta cardiaca cu debit cardiac scazut - socul cardiogen 275 Edemul la pacientii cu insuficienta cardiaca 275 Rezerva cardiaca 277 CAPITOLUL 23 Valvele si zgomotele cardiace; dinamica defectelor valvulare si a afectiunilor cardiace congenitale 283 Zgomotele cardiace 283 Anomalii ale dinamicii circulatorii in cadrul afectiunilor valvulare cardiace 286 Anomalii ale dinamicii circulatorii in cadrul defectelor cardiace congenitale 288 Rolul circulatiei extracorporale in chirurgia cardiaca 290 Hipertrofia cardiaca in afectiunile valvulare si in bolile cardiace congenitale 290 CAPITOLUL 24 Socul circulator si tratamentul acestuia 293 Explicatia fiziologica a cauzelor socului 293 Socul hipovolemic - socul hemoragic 294 Socul neurogen - cresterea capacitatii vasculare 299 Socul anafilactic si socul histaminic 300 Socul septic 300 Fiziologia tratamentului socului 301 Stopul circulator 302 PARTEA V Fluidele corpului si rinichii CAPITOLUL 25 Compartimentele lichidiene ale organismului; lichidele intracelular si extracelular; edemul 305 Aportul si eliminarea de lichid sunt egale in conditii normale 305 Compartimentele lichidiene ale organismului 306 Compozitia lichidelor extracelular si intracelular 307 Masurarea volumului compartimentelor lichidiene ale organismului - principiul dilutiei substantei indicatoare 308 Determinarea volumelor compartimentelor lichidiene ale organismului 309 Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic intre lichidele intracelular si extracelular 310 Volumul si osmolaritatea lichidelor intracelular si extracelular in stari patologice 312 Glucoza si alte solutii administrate pentru sustinerea nutritiva a organismului 314 Afectiuni clinice secundare tulburarilor de reglare a volumului lichidian: hiponatremia si hipernatremia 314 Edemul: excesul de lichid in tesuturi 316 Lichidele din spatiile virtuale ale organismului 320 Cuprins xii CAPITOLUL 26 Sistemul urinar: anatomia functionala si formarea urinei la nivelul rinichilor 323 Rolurile multiple ale rinichilor 323 Anatomia functionala a rinichilor 324 Mictiunea 327 Urina se formeaza prin filtrare glomerulara, reabsorbtie tubulara si secretie tubulara 331 CAPITOLUL 27 Filtrarea glomerulara, fluxul sangvin renal si reglarea acestora 335 Filtrarea glomerulara - prima etapa in formarea urinei 335 Factorii determinanti ai RFG 337 Fluxul sangvin renal 340 Controlul fiziologic al filtrarii glomerulare si al fluxului sangvin renal 341 Autoreglarea RFG si a fluxului sangvin renal 342 CAPITOLUL 28 Reabsorbtia si secretia tubulara renala 347 Reabsorbtia tubulara este importanta din punct de vedere cantitativ si are selectivitate inalta 347 Reabsorbtia tubulara se realizeaza atat prin mecanisme de transport pasive cat si active 347 Reabsorbtia si secretia la nivelul diferitelor segmente ale nefronului 353 Reglarea reabsorbtiei tubulare 359 Utilizarea metodelor de clearance pentru cuantificarea functiei renale 365 CAPITOLUL 29 Concentrarea si diluarea urinei; reglarea osmolaritatii extracelulare si a concentratiei extracelulare a sodiului 371 Rinichii excreta excesul de apa prin formarea unei urini diluate 371 Rinichii conserva apa prin excretia unei urini concentrate 373 Caracteristicile speciale ale ansei Henle care determina retinerea solvatilor in zona medulara renala 374 Controlul osmolaritatii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 381 Sistemul de feedback osmoreceptori - ADH 381 Rolul senzatiei de sete in controlul osmolaritatii lichidului extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului 384 CAPITOLUL 30 Reglarea renala a nivelurilor ionilor de potasiu, calciu, fosfat si magneziu; actiunile integrate ale mecanismelor renale pentru controlul volemiei si volumului lichidului extracelular 389 Reglarea concentratiei potasiului in lichidul extracelular si a excretiei de potasiu 389 Controlul excretiei renale de calciu si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu 396 Controlul excretiei renale de magneziu si al concentratiei extracelulare a ionilor de magneziu 398 Actiunea integrata a mecanismelor renale care controleaza volumul lichidului extracelular 398 Importanta natriurezei de presiune si a diurezei de presiune in mentinerea homeostaziei sodiului si a echilibrului lichidian 399 Distributia lichidului extracelular intre spatiile interstitiale si sistemul vascular 401 Eficacitatea mecanismului de feedback ce regleaza volumul compartimentelor lichidiene este amplificata de factori nervosi si hormonali 402 Raspunsurile integrate la variatiile aportului de sodiu 405 Afectiuni care determina cresterea importanta a volemiei si a volumului lichidului extracelular 405 Afectiuni care determina cresterea marcata a volumului lichidului extracelular asociata insa cu valori normale ale volemiei 406 CAPITOLUL 31 Reglarea echilibrului acido-bazic 409 Concentratia H+ este reglata cu precizie 409 Acizi si baze - definitii si semnificatii 409 Mecanismele de aparare impotriva variatiilor concentratiei H+: sistemele tampon, plamanii si rinichii 410 Tamponarea H+ din lichidele organismului 410 Sistemul tampon acid carbonic - bicarbonat 411 Sistemul tampon al fosfatilor 413 Proteinele reprezinta un sistem tampon intracelular important 413 Reglarea respiratorie a echilibrului acido-bazic 414 Controlul renal al echilibrului acido-bazic 415 Secretia H+ si reabsorbtia HCO3 - la nivelul tubulilor renali 416 Combinarea in lumenul tubular a surplusului de H+ cu ioni fosfat si cu amoniac - un mecanism pentru generarea unor cantitati suplimentare de HCO3 - 418 Cuantificarea excretiei renale de echivalenti acizi si bazici 420 Corectia renala a acidozei - cresterea excretiei de H+ si adaugarea in lichidul extracelular a unor cantitati suplimentare de HCO3 - 421 Corectia renala a alcalozei - scaderea secretiei de H+ si cresterea excretiei HCO3 - la nivelul tubulilor renali 422 Cauze clinice ale tulburarilor acido-bazice 422 Cuprins xiii CAPITOLUL 32 Medicamentele diuretice, bolile rinichiului 427 Medicamentele diuretice si mecanismele lor de actiune 427 Afectiunile renale 429 Leziunea renala acuta 429 Boala renala cronica se asociaza frecvent cu reducerea ireversibila a numarului de nefroni functionali 432 Tratamentul insuficientei renale prin transplant sau dializa cu rinichi artificial 440 PARTEA VI Celulele sangvine, imunitatea si coagularea sangelui CAPITOLUL 33 Eritrocitele, anemia si policitemia 445 Eritrocitele (hematiile) 445 Anemiile 452 Policitemia 453 CAPITOLUL 34 Rezistenta organismului la infectii: I. Leucocitele, granulocitele, sistemul monocito-macrofagic si inflamatia 455 Leucocitele (celulele albe) 455 Neutrofilele si macrofagele protejeaza impotriva infectiilor 457 Sistemul monocito-macrofagic (sistemul reticuloendotelial) 458 Inflamatia: rolul neutrofilelor si al macrofagelor 460 Eozinofilele 462 Bazofilele 462 Leucopenia 463 Leucemiile 463 CAPITOLUL 35 Rezistenta organismului la infectii: II. Imunitatea si alergiile 465 Imunitatea dobandita (adaptativa) 465 Alergia si hipersensibilitatea 475 CAPITOLUL 36 Grupele sangvine; transfuzia; transplantul de tesuturi si organe 477 Antigenicitatea determina reactii imune ale sangelui 477 Grupele de sange O-A-B 477 Tipurile Rh 479 Transplantul de tesuturi si organe 481 CAPITOLUL 37 Hemostaza si coagularea sangelui 483 Etapele hemostazei 483 Mecanismul coagularii sangelui 485 Afectiuni care determina sangerare excesiva la om 490 Afectiuni tromboembolice 491 Utilizarea clinica a anticoagulantelor 492 Teste de coagulare a sangelui 493 PARTEA VII Respiratia CAPITOLUL 38 Ventilatia pulmonara 497 Mecanica ventilatiei pulmonare 497 Volume si capacitati pulmonare 501 Ventilatia alveolara 503 Functiile cailor respiratorii 504 CAPITOLUL 39 Circulatia pulmonara, edemul pulmonar, lichidul pleural 509 Anatomia functionala a sistemului circulator pulmonar 509 Presiunile din circulatia pulmonara 509 Volumul sangvin pulmonar 510 Fluxul sangvin pulmonar si distributia acestuia 510 Efectul gradientelor de presiune hidrostatica pulmonara asupra fluxului sangvin pulmonar regional 511 Dinamica vaselor capilare pulmonare 513 Lichidul din cavitatea pleurala 515 CAPITOLUL 40 Principiile schimbului gazos; difuziunea oxigenului si a dioxidului de carbon prin membrana respiratorie 517 Particularitatile fizice ale difuziunii gazelor si presiunile partiale ale gazelor 517 Compozitia aerului alveolar si a aerului atmosferic difera 519 Difuziunea gazelor prin membrana respiratorie 521 CAPITOLUL 41 Transportul oxigenului si dioxidului de carbon in sange si lichidele tisulare 527 Transportul oxigenului de la plamani la tesuturi 527 Transportul dioxidului de carbon in sange 534 Coeficientul respirator 536 CAPITOLUL 42 Reglarea respiratiei 539 Cuprins xiv Centrul respirator 539 Controlul chimic al respiratiei 541 Sistemul chemoreceptorilor periferici regleaza activitatea respiratorie – rolul oxigenului in controlul respiratiei 542 Reglarea respiratiei in conditii de efort fizic 545 Alti factori care influenteaza respiratia 546 CAPITOLUL 43 Insuficienta respiratorie – fiziopatologie, diagnostic, oxigenoterapie 549 Metode practice de investigare a anomaliilor respiratorii 549 Particularitatile fiziopatologice ale celor mai importante afectiuni pulmonare 551 Hipoxia si oxigenoterapia 554 Hipercapnia – excesul de dioxid de carbon in lichidele organismului 556 Respiratia artificiala 556 PARTEA VIII Fiziologia aviatiei, spatiului cosmic si a scufundarilor marine la mare adancime CAPITOLUL 44 Fiziologia aviatiei, altitudinilor inalte si spatiul cosmic 561 Efectele presiunii scazute a oxigenului asupra organismului 561 Efectele fortelor de acceleratie asupra organismului in fiziologia aviatiei si spatiala 565 “Climatul artificial” intr-o naveta etansa 567 Starea de imponderabilitate in spatiu 567 CAPITOLUL 45 Fiziologia scufundarilor la adancime si alte afectiuni hiperbarice 569 Efectele presiunii partiale mari a fiecarui gaz asupra organismului 569 Scuba (aparatul autonom de respirat subacvatic) 573 Aspecte fiziologice speciale la bordul submarinelor 574 Oxigenoterapia hiperbara 574 PARTEA IX Sistemul nervos: A. Principii generale si fiziologie senzoriala CAPITOLUL 46 Organizarea sistemului nervos, functii fundamentale ale sinapselor, neurotransmitatorii 577 Organizarea generala a sistemului nervos 577 Nivelurile principale de functionare ale sistemului nervos central 579 Comparatie intre sistemul nervos si un computer 580 Sinapsele sistemului nervos central 580 Caracteristici speciale ale transmiterii sinaptice 592 CAPITOLUL 47 Receptorii somatosenzoriali, circuitele neuronale specializate in procesarea informatiei 595 Tipuri de receptori somatosenzoriali si stimulii detectati de acestia 595 Transformarea stimulilor senzoriali in impulsuri nervoase 596 Transmiterea semnalelor de diferite intensitati la nivelul tracturilor nervoase – sumatia spatiala si sumatia temporala 600 Transmiterea si procesarea semnalelor la nivelul retelelor neuronale 601 Instabilitatea si stabilitatea circuitelor neuronale 605 CAPITOLUL 48 Sistemul somatosenzorial: I. Organizare generala, sensibilitatea tactila si de pozitie 607 Tipuri de sensibilitate somatica 607 Detectarea si transmiterea senzatiilor tactile 607 Caile somatosenzoriale de conducere a sensibilitatii somatice la nivelul sistemului nervos central 609 Transmiterea prin sistemul coloana dorsala – lemnisc medial 609 Transmiterea semnalelor senzoriale mai putin fine prin calea anterolaterala 616 Aspecte speciale ale functiei somatosenzoriale 618 CAPITOLUL 49 Sistemul somatosenzorial: II. Durerea, cefaleea si sensibilitatea termica 621 Tipuri de durere si caracteristicile acesteia – durerea rapida si durerea lenta 621 Nociceptorii si stimularea acestora 621 Caile duale de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului nervos central 622 Sistemul de suprimare a durerii (sistemul analgezic) de la nivelul creierului si maduvei spinarii 625 Durerea iradiata 626 Durerea viscerala 626 Anomalii clinice ale durerii si ale altor tipuri de sensibilitate somatica 628 Cefaleea 629 Sensibilitatea termica 630 Cuprins xv PARTEA X Sistemul nervos: B. Sensibilitatile speciale CAPITOLUL 50 Analizatorul vizual: I. Optica vederii 635 Principii de fizica optica 635 Optica oculara 638 Sistemul lichidian ocular – lichidul intraocular 644 CAPITOLUL 51 Analizatorul vizual: II. Functia de receptor si functia neurala a retinei 647 Anatomia si functiile elementelor structurale ale retinei 647 Fotochimia vederii 649 Vederea cromatica (fotopica) 654 Functia neurala a retinei 655 CAPITOLUL 52 Analizatorul vizual: III. Neurofiziologia centrala a vederii 661 Caile vizuale 661 Organizarea si functionarea cortexului vizual 662 Tipare neuronale de stimulare in timpul analizei imaginii vizuale 664 Miscarile globilor oculari si controlul acestora 666 Controlul autonom al acomodarii si al diametrului pupilar 669 CAPITOLUL 53 Analizatorul auditiv 673 Membrana timpanica si sistemul osicular 673 Cohleea 674 Mecanismele centrale ale auzului 679 Tulburarile auditive 682 CAPITOLUL 54 Simturile chimice – sensibilitatea gustativa si sensibilitatea olfactiva 685 Sensibilitatea gustativa 685 Sensibilitatea olfactiva 688 PARTEA XI Sistemul nervos: C. Neurofiziologie motorie si integrativa CAPITOLUL 55 Functiile motorii ale maduvei spinarii; reflexele medulare 695 Organizarea motorie a maduvei spinarii 695 Receptorii senzoriali musculari (fusurile musculare si organele tendinoase golgi) si rolurile acestora in controlul muscular 697 Reflexul de flexie si reflexele de retragere 702 Reflexul extensor incrucisat 703 Inhibitia reciproca si inervatia reciproca 703 Reflexele de postura si locomotie 704 Reflexul de grataj 705 Reflexele medulare care produc spasme musculare 705 Reflexe medulare autonome 705 Sectionarea maduvei spinarii si socul spinal 705 CAPITOLUL 56 Controlul functiilor motorii realizat de cortex si trunchiul cerebral 707 Cortexul motor si tractul corticospinal 707 Rolul trunchiului cerebral in controlul functiilor motorii 713 Senzatiile vestibulare si mentinerea echilibrului 714 Functiile nucleilor trunchiului cerebral sunt importante pentru controlul miscarilor subconstiente, stereotipe 719 CAPITOLUL 57 Contributia cerebelului si a ganglionilor bazali la controlul general al functiei motorii 721 Cerebelul si functiile motorii ale acestuia 721 Functiile motorii ale ganglionilor bazali 730 Integrarea numeroaselor componente ale intregului sistem de control motor 735 CAPITOLUL 58 Cortexul cerebral, functiile intelectuale ale creierului, invatarea si memoria 737 Anatomia functionala a cortexului cerebral 737 Functiile ariilor corticale specifice 738 Rolul creierului in comunicare – perceptia si formularea limbajului 743 Rolul corpului calos si al comisurii anterioare in transferul gandurilor, amintirilor, deprinderilor si al altor informatii intre cele doua emisfere cerebrale 745 Gandirea, starea de constienta si memoria 745 CAPITOLUL 59 Mecanisme cerebrale care controleaza comportamentul si motivatia – sistemul limbic si hipotalamusul 751 Sistemele activatoare cerebrale 751 Sistemul limbic 754 Hipotalamusul - centrul principal de control al sistemului limbic 755 Cuprins xvi Functiile specifice ale altor regiuni ale sistemului limbic 759 CAPITOLUL 60 Starile de activitate cerebrala – somnul, undele cerebrale, epilepsia, psihozele si dementa 763 Somnul 763 Undele cerebrale 766 Crizele convulsi