Pravale-Baba

Pravale-Baba e celalalt nume al unui oras din Moldova. Te duci cu trenul intr-acolo abatandu-te de la o linie principala. Un tren care asteapta, ca o jucarie tinuta la spate, indaratul unei gari serioase, induplecand sufletul calatorului sa-si uite varsta si sa-si regaseasca zambetul uitatelor mirari. Caci vagoanele trenului se ivesc ca cei sapte pitici in ochii celei Alba-ca-Zapada. Nu-i descanta nimeni locomotivei ,,Melc, melc, codobelc, scoate coarne bouresti", dar ea deodata scoate coarne de fum negru, se simte strasnic de locomotiva si arata ca e, pornind cu zarva mare de tinichea si chivara de fum, incalecata parca pe un calut de lemn.
Sta si unde e gara si unde nu e, ca si cum ar trebui sa urce in tren veverite, nevastuici si randunele nezburatoare in vagoanele ei. Fochistul poate sa fie un motan, iar controlorul un urs cu cizme si cu ochelari. Daca-i asa, un pension de iepurasi vine in clasa a treia, condus de-o iepuroaica si de-o bufnita care sta in clasa intaia, alaturi de doua caprioare, cu talie si ochi de moda veche, si de un tap cu barbison Napoleon al III-lea; iar, daca-i altfel, parca n-ar fi, si totuna e in trenul care umbla ceva mai iute decat melcii si omizile, nu mult, pe un drum cotit si rasucit ca spiralele fumului.
Uneori isi ia vant - de ce, el stie -, alteori sta ca sa-l ajunga cate-o rata, care gagaie apoi subt banca iepurilor dintr-a treia. E cel mai mic tren de pe lume: manzul, puiul, martisorul; numai pe un covor cu jucarii ar putea fi mare, in manile unei fetite cu cozi. De-a dreapta si de-a stanga lui rasar, vin si se duc de-a dura dealuri dese, verzi ca poama busuioaca...

Ionel Teodoreanu (1897[?]1954) s-a nascut pe 6 ianuarie 1897, la Iasi, romancier si avocat roman interbelic. Urmeaza cursurile Facultatii de Drept la Universitatea din Iasi, obtinand, in anul 1920, diploma de avocat.
Ionel Teodoreanu profeseaza avocatura, dar, in acelasi timp, este atras si de beletristica, debutand, in anul 1919, cu schita Bunicii, in revista Insemnari literare a lui Mihail Sadoveanu si a lui George Toparceanu. In aceeasi revista, publica si seria de poeme in proza intitulate Jucarii pentru Lily. Colaboreaza si cu alte reviste, precum: Viata Romaneasca, Gandirea, Romania literara, Revista Fundatiilor Regale, Flacara, Viata. 
Debuteaza editorial in anul 1923 cu volumul de nuvele Ulita copilariei. A scris peste 20 de carti in proza, dar cel mai mare succes l-a avut cu romanul La Medeleni, trilogie compusa din volumele Hotarul nestatornic, Drumuri si Intre vanturi, publicata in perioada 1925-1927 in revista Viata Romaneasca.
A semnat si volume precum: Bal mascat, Lorelei, Turnul Milenei, Fundacul Varlamului si scrierile memorialistice In casa bunicilor, Masa umbrelor.
In perioada 1930-1933, Ionel Teodoreanu detine postul de director al Teatrului National din Iasi, singura functie oficiala pe care o are de-a lungul vietii, perioada in care practica avocatura si scrie doua romane: Fata din Zlataust si Golia.
Moare pe 3 februarie 1954, la varsta de 58 de ani, in Bucuresti.